
Să citim deci, din Registrul întocmit de Viorica Muțui, titlurile partiturilor enesciene aflate în custodia Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Aceste pagini sunt argumente indubitabile că mult invocata criză a partiturilor enesciene în anii 1956, 1957 (anii care au făcut obiectul cercetării noastre.) nu era reală. Le vom transcrie mai jos așa cum au fost ele consemnate în paginile Registrului de către Voichița Muțui.
TEZAURUL REGĂSIT
Așa dar, să citim. Cu răbdarea Voichiței Muțui. Să notăm, cu acribia Voichiței Muțui. Să reținem răspunsul – tăcut, dar indubitabil – pe care o documentaristă – animată de pasiunea lucrului bine făcut – l-a dat mult invocatei crize a partiturilor enesciene de către culturnicii și aparatnicii de la IRRCS și alte instituții românești implicate în promovarea creației muzicale și a personalității marelui muzician român, George Enescu. Să punem ”în pagină! DOVEZILE Voichiței. Să facem cunoscut TEZAURUL NEȘTIUT – sau, prea PUȚIN ȘTIUT. Să înlăturăm zgura lenei și dezinteresului (unora). Să ieșim din hățișurile birocratice în care se înfundaseră mulți culturnici și aparatnici. Să citim în Registrul întocmit de Voichița Muțui partiturile lucrărilor enesciene existente în patrimoniul Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor în anul de grație – 1957.
GEORGE ENESCU: Suita a III-a sătească, – 1 ex.
GEORGE ENESCU: Sonata a I-a op. 2, – 6 ex.
GEORGE ENESCU: Sonata a II-a op. 6 – 4 ex.
GEORGE ENESCU: Sonata a III-a op. 2, – 5 ex.
GEORGE ENESCU: Suita în stil vechi op. 3, – 4 ex.
GEORGE ENESCU: Allegro de concert (harpă), – 4 ex.
GEORGE ENESCU: Variațiuni pentru două piane op. 5 – 5 ex.
GEORGE ENESCU: Sonata pentru pian op. 24, – 4 ex.
GEORGE ENESCU: Simfonie concertantă op. 8, – 1 ex.
GEORGE ENESCU: Concertstuck , – 5 ex. (ANIC, Fond Uniunea Compozitorilor, Dosar 599, p. 2 + verso).
În același Registru, zece pagini mai încolo, un alt lot de partituri ale unor creații enesciene:
GEORGE ENESCU: Legenda pentru trompetă și pian – 2 ex.
GEORGE ENESCU : Rapsodia Română nr. 1 op. 11 – 3 ex.
GEORGE ENESCU: Trei melodii: ”Le Desert, op. 4, nr. 1, – 2 ex .
GEORGE ENESCU: ”Le galop”, op. 4, nr. 1, – 2 ex.
P.S. observăm că Voichița Muțui a omis să mai consemneze și a treia melodie! De! Se întâmplă și la ”case mai mari”!) Să urmărim în continuare titlurile partiturilor enesciene consemnate de Voichița Muțui în Registrul său:
GEORGE ENESCU: Octuor în do major op. 7 (partitura și știmele), – 6 ex.
GEORGE ENESCU: Melodii populare de la Jiu, (manuscris original) – 1 ex.
GEORGE ENESCU: Culegere de jocuri românești, – 1 ex. (ibid. loc. cit. p. 44 +verso)
Alte partituri ale unor lucrări enesciene găsim în continuare în Registrul întocmit de Voichița Muțui. Observăm că pe parcursul activității sale de cercetare și înregistrare Voichița Muțui părăsește metoda de lucru de la început, ordinea alfabetică a numelor compozitorilor, astfel încât găsim consemnate partiturile lucrărilor enesciene nu în ordinea alfabetică ci și în alte părți ale Registrului, în curgerea cronologică a paginilor lui. Acest fapt este pentru noi indiciul că partiturile enesciene au fost consemnate de Voichița Muțui, pe măsură ce au fost găsite, că ele au ieșit la iveală, treptat, după ce le trecuse ”rândul”, după ce paginile consacrate literei ”E” fuseseră completate cu alte nume. Înțelegem, deci, că autoarea, a avut pe parcurs surprize, că pe măsura cercetării fondului de partituri, ieșeau la iveală lucrări noi, pe care le afla acum, pentru prima dată, ele fiind consemnate prin alte părți, pe cine știe ce pagini rătăcite. Deci, să citim:
GEORGE ENESCU: Suită pentru pian, op. 10
GEORGE ENESCU: Bouree – 3 pentru pian, op. 10
GEORGE ENESCU: Sarabande, – 2 ex.
GEORGE ENESCU: Suită pentru pentru pian, op. 10
GEORGE ENESCU: Pavane, – 2 ex.
GEORGE ENESU: Suită pian, op. 10
GEORGE ENESCU: Toccata, – 4 ex.
GEORGE ENESCU: Suită pentru pian – Culegere – 3 ex.
Alte compoziții:
GEORGE ENESCU: ”Le Baiser du Papillon”, – 1 ex.
GEORGE ENESCU: ”L` Angelus”, – 1 ex.
GEORGE ENESCU: ”Timidement”, – 1 ex.
GEORGE ENESCU: ”Pauvre petite fille”, – 1 ex.
GEORGE ENESCU: Cantabile et presto, – 4 ex)
GEORGE ENESCU: Scherzo pentru pian, – 1 ex.
GEORGE ENESCU: 7 cântece pe versuri de Clement Marot, – 14 ex.
Sunt deosebit de seducătoare – și revelatoare în acelaș timp – consemnările Voichiței Muțui privind manuscrisele unor lucrări din creația enesciană. Ea le-a grupat laolaltă folosind doar acest criteriu: MANUSCRISE. Să consemnăm și noi datele aflate în Registrul întocmit de ea:
GEORGE ENESCU: (Manuscrise violoncel, (manuscris)
GEORGE ENESCU: Hora Sinaiei și Serenada, (manuscris orig(inal) – 1 ex.
GEORGE ENESCU: Phantasie pentru pian și orchestră, (reducție pentru pian – manuscris) – 1 ex.
GEORGE ENESCU: Sonata pentru pian și violoncel (manuscris) – 1 ex.
GEORGE ENESCU: ” Doina – voce, violă și violoncel (manuscris), – 1 ex. ;
GEORGE ENESCU: Aubade” pentru vioară, alto și scris), – 1 ex.
GEORGE ENESCU: ”Dedicace” – pian (manuscris) -1 ex;
GEORGE ENESCU: ”Soupir”– pentru voce și pian (manuscris) – 1 ex.
DECI – SĂRĂCIA NU ERA ATÂT DE MARE!
Credem că oricine – dar oricine – va parcurge această listă aflată în Registrul întocmit de Voichița Muțui va înțelege că în anul de grație 1957, în custodia Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România se găseau partituri ale unor creații enesciene. Că sărăcia nu era atât de lucie cum le plăcea unora să declare! Din lene, ignoranță sau…cine știe, poate chiar rea voință, deși, credem că niciun muzician din țara asta (un muzician onest, desigur) n-ar putea nutri pentru marele muzician român decât sentimente de simpatie, admirație și respect. Dar culturnicii și aparatnicii înfipți în instituțiile României comuniste – își aveau metodele lor, pe care le aplicau cu o detașare și o consecvență incredibilă! Vom mai spune că nu trebuie să fii un mare specialist în muzicologie ca să înțelegi că manuscrisele unor lucrări enesciene – pe care Voichița Muțui le-a consemnat în Registrul său – sunt un veritabil tezaur pentru cercetătorii dornici să pătrundă în profunzimea gândirii artistice a marelui muzician român, în zonele cele mai adânci, cele mai subtile ale forței sale creatoare. Concluziile noastre? Citiți în continuare următorul episod al acestui serial intitulat: GEORGE ENESCU ȘI CULTURNICII. Registrul cu surprize (6) Sfaturi pentru un cârcotaș! Citiți!