Așadar, să vedem care erau cronicile pe care George Enescu le aștepta cu interes. Era dimineața devreme și, probabil, nerăbdător, muzicianul român comandase la ”room service” cafeaua sa obișnuită. Oficianții de la ”room service” vor fi pus alături și câteva plăcințele rusești, ”din partea casei”, rumene și îmbietoare, abia scoase din cuptor și, desigur, și ziarele mirosind… [mai mult]
În dimineața zilei de 6 octombrie 1909, George Enescu sosea la Sankt Petersburg. Era o zi de marți. Ca și la Odessa, primul său popas pe tărâmul Rusiei țariste, și la Petersburg era o vreme neobișnuit de caldă pentru un oraș așezat la Marea Baltică. ”Un timp cald, cum n-a mai fost de mult” avea să scrie… [mai mult]
Era octombrie. Un octombrie însorit și neobișnuit de cald – iar George Enescu își începea sezonul de toamnă al anului muzical 1909 într-un fel insolit: pleca într-o țară îndepărtată – în Rusia, la Petersburg și Moscova. Era prima sa ieșire din spațiul european, prima sa încercare de a se afirma pe un teritoriu necunoscut, prima… [mai mult]
Muzicianul român dorea ca publicul meloman din Rusia să-l cunoască și în calitatea sa de virtuoz al viorii. El a inclus în programul său de la Petersburg și Moscova O NOUTATE ABSOLUTĂ ÎN LITERATURA VIORII: Concertul Nr. VII pentru vioară și orchestră de WOLFGANG AMADEUS Mozart. Era un concert descoperit în anul 1907 – la o distanță de 130… [mai mult]
în 1909, George Enescu își conturase, deja, strategia privind turneul său în Rusia. El dorea ca primul său turneu în Rusia să constituie momentul oportun ca muzicienii, publicul meloman și criticii muzicali să cunoască nu numai pe violonistul, ci și pe ”dirijorul” compozitorul George Enescu. Dacă interpretul, virtuozul putea fi cunoscut când se afla pe… [mai mult]
PRIMUL PAS Participarea lui George Enescu la manifestările muzicale din cadrul acelui original și semnificativ ”Russian Season” de la Paris, a fost pentru George Enescu prilejul unor contacte directe cu muzicieni ruși. Se va născut – atunci – ideea unui turneu în Rusia? N-avem știre, întrucât tânărul muzician român nu va face niciodată dezvăluiri în… [mai mult]
O cupă de șampanie va fi ciocnit George Enescu și cu prietenii săi ruși – acei ”ruși europeni” – precum erau Ossip Gabrilowitsch, Felia Litvinne sau Jean Altchevsky. Prezența lor printre invitați era o confirmare a statutului lor de vedete ale spațiului muzical parizian și european. Și, această confirmare venea de la un mare compozitor:… [mai mult]
Trimișilor Țarului – Parisul le-a răspuns pe măsură. Le-a pus la dispoziție scena de la ”Grand Opera”, a organizat un ”Sezon rus”, (Russian season) iar marele compozitor francez Camille Saint-Saens a oferit oaspeților o recepție la celebra Salle Pleyel. ”Greii” în viață ai muzicii ruse – ai Rusiei Țariste – au fost ”face-to-face” cu ”greii”… [mai mult]
La începutul lunii mai 1907, sosea la Paris un mare grup de muzicieni ruși: compozitori, pianiști, artiști lirici și critici muzicali. ”Greii” în viață ai creației muzicale din Rusia Țaristă. Cu această ocazie au fost organizate numeroase concerte și manifestări muzicale pe care organizatorii francezi le-au numit scurt: ”Russian Season”. În pofida unei agende încărcate George… [mai mult]
Jean Altchewsky a fost unul dintre cei mai apropiați prieteni și colaboratori ai lui George Enescu în anii de tinerețe. El a fost tenorul ales de marele muzician român pentru lansarea în primă audiție a celebrului său ciclu ”Șapte cântece pe versuri de Clement Marot”. și TOT EL a fost cel care a dus – PENTRU… [mai mult]