GÂNDUL AMAR Spre sfârșitul vieții sale Marțian Negrea mărturisea fiului său, medicul Sorin Negrea, regretul că nu ascultase niciodată opera vieții sale. ”Dacă regret ceva, acum când mă săvârșesc – ar fi spus distinsul muzician ardelean – regret că nu am putut asculta Recviemul”. (cf. Veturia Dimoftache, Marțian Negrea, Editura Novum, Iași, 2003, p. 256… [mai mult]
O MĂRTURIE DE CREAȚIE Marțian Negrea va fi fost la curent cu ipotezele aruncate în spațiul public în legătură cu dedicația pe care o făcuse lui George Enescu privind Recviemul-Parastas. El le-a pus capăt, în stilul său, prezentând celor avizi de amănunte o scurtă relatare scoasă din laboratorul său. Era o ”mărturie de creație”. Într-un… [mai mult]
CONTROVESE Recviemul-Parastas a fost încheiat, după unii autori, în 1956 – după alții – în 1957. Dar, distinsul muzicolog, Prof. dr. Vasile Vasile, pune capăt controverselor. Într-un studiu publicat în revista MUZICA, domnia sa precizează că Marțian Negrea a definitivat această compoziție la București, în ”24 aprilie 1957”. Și, tot acolo, în același studiu, domnia… [mai mult]
MÂNA DESTINULUI În ziua de 24 aprilie 1957, Marțian Negrea punea ultimul semn pe partitura uneia dintre cele mai importante lucrări din creația sa artistică: Recviemul-Parastas. Astfel, el punea capăt unei trude care se întinsese pe o perioadă de mai bine de douăzeci de ani și își vedea împlinit visul de a da muzicii religioase… [mai mult]
LA CE LUCREZ? LA MULTE! Dând curs impulsului său creator, Marțian Negrea și-a propus să compună un Recviem. Autorul a început lucrul la această compoziție în anul 1936, la doi ani după definitivarea și prezentarea în spectacol, pe scena Teatrului Național de Operă din Cluj, a operei sale, ”Păcat boieresc”. În 1939 muzicianul ardelean se afla într-un stadiu avansat… [mai mult]
STUDII APLICATE Desigur, prin studiile sale, Marțian Negrea, era cumva, pregătit pentru lucrări cu caracter religios. El s-a întâlnit cu muzica religioasă încă din copilărie, ascultând și participând la slujbele de la biserica din sat, satul Vorumloc, azi Valea Viilor, județul Sibiu. Apoi la Liceul de limba maghiară din Odorheiu, unde a primit lecții pentru… [mai mult]
SFIDAREA LUI În pofida condițiilor vitrege de viață, lucrând într-un subsol întunecos și umed, în pofida climatului cotidian, infestat de politică și ideologie, Marțian Negrea, continua să fie credincios crezului său artistic. El își dăruia harul tinerilor studenți aflați în sălile de curs, își îndruma elevii pe drumul creației muzicale tradiționale, sfidând principiile esteticii marxist… [mai mult]
COHORTA DE SCRIBI Să urmărim mai departe cum a ”curs” discursul distinsului muzician ardelean, Marțian Negrea. În acest punct o întrebare se pune: va fi fost acest ”discurs” – un discurs întocmit de domnia sa pe baza acelui ”punctaj” primit în plic? Iată o întrebare la care nu avem răspuns! Și aceasta, din cauză că… [mai mult]
PRIMIT CU VII APLAUZE Anunțat de la tribună de către distinsul ”prezident” Matei Socor, Marțian Negrea a fost primit ”cu vii aplauze”, semn că se bucura de simpatia și aprecierea participanților la Conferință. Stenograma avea să consemneze acest aspect, așa cum făcuse și în cazul altor ”vorbitori”, precum Sabin Drăgoi, Achim Stoia, etc., etc., Desigur,… [mai mult]
MELODIA – CALUL DE BĂTAIE Dacă ”punctajul” primit s-ar fi oprit la indicația privind sublinierea (citește exaltarea) valorilor creației muzicale ruse (nu sovietice), distinsul muzician Marțian Negrea n-ar fi avut nicio problemă. Însă, capcana indicațiilor primite se afla în altă parte. În acea precizare finală intitulată: problema melodiei. Ori, problema melodiei constituise ”calul de bătaie”… [mai mult]
