CE AVEA SĂ URMEZE? Citind ”olografa secretă” înțelegem că muzicienii români erau evaluați nu funcție de valoarea creațiilor lor artistice, ci funcție de statutul lor politic. Criteriul de bază era acela al calității de membru de partid – al Partidului Muncitoresc Român firește, întrucât, în anul 1949, acesta era singurul partid politic aflat pe eșichierul… [mai mult]
ȘASE COLOANE După cum am arătat în episodul anterior, autorul anonim al listei olografe, găsite de noi în Dosarul de arhivă 434/1949, din Fondul Uniunii Compozitorilor aflat în custodia ANIC, inventase mai multe criterii potrivit cărora el făcea judecăți, formula opinii sentențioase, hotăra destine. Domnia sa nu judeca opera, creația artistică a muzicienilor aflați în… [mai mult]
NU S-AU OPRIT Listele întocmite de aparatnicii de la Societatea Compozitorilor Români, liste pe care vi le-am prezentat în episoadele anterioare, le-am citit cu interes, încercând – în pofida anonimatului și a celorlalte carențe – să înțelegem scopul pentru care au fost ele întocmite. Era limpede că aceste ”liste” fuseseră inițiate și întocmite din dorința… [mai mult]
Episodul care urmează a fost inspirat de un Document pe care, la început, l-am considerat – să-i spunem blând – bizar, cumva, colateral acțiunii de investigare a muzicienilor din România, lansată în 1949, în perioada premergătoare Conferinței pe Țară a muzicienilor. După studiul Documentelor pe care vi le-am prezentat în episoadele anterioare ale mini serialului… [mai mult]
Adeziunea muzicienilor din România la politica Partidului Comunist Român putea fi decelată prin acele LISTE care cuprindeau creațiile – recente – declarate pe proprie răspundere de către compozitorii români. Credem că acele lungi LISTE care menționau lucrări cu mesaj proletcultist (ode, imnuri și cantate) sau lucrări de ”muzică cultă” (simfonii, muzică de cameră, lieduri, opere… [mai mult]
Dar ”listele” privind activitatea și viața compozitorilor români nu s-au încheiat odată cu cele privind autorii de ode, imnuri și cantate sau ”muzică cultă”. Tot atât de importanți erau pentru culturnicii și politrucii de la Societatea Compozitorilor din România, textierii, adică, autorii versurilor odelor, imnurilor și cantatelor. Și despre ei, politrucii din breasla muzicienilor români… [mai mult]
Episodul care urmează este continuarea celui consacrat TESTULUI CREAȚIEI din mini serialul nostru intitulat: MUZICIENII ROMÂNI SUB LUPĂ (1949). El aduce date noi – nume de compozitori și titlurile lucrărilor lor – îmbogățind astfel segmentul muzicienilor români care – în pofida valului de proletcultism și pro sovietism al acelor ani – n-au făcut ”pactul cu… [mai mult]
Breasla compozitorilor trecuse ”testul privind atitudinea ei politică față de regimul comunist instaurat la 6 martie 1945 prin instalarea la putere a guvernului Dr. Petru Groza. Dovada acestei reușite era acel document de douăzeci și două de pagini ce cuprindea ”compozițiunile” recente (declarate) întocmit de un aparatnic zelos – dar, rămas anonim. (ANIC, Fondul Uniunii… [mai mult]
Să ne întoarcem la prima ”listă” din Dosarul de arhivă (ANIC, Fondul Uniunii Compozitorilor, Dosarul 434/1949. pp. 1-22) cercetat de noi. Este prima dintr-o suită de ”liste” care aveau același obiectiv: să facă radiografia breslei compozitorilor români în anul de grație 1949. Cea mai ”neagră” dintre ele a rămas în manuscris, deoarece, credem că… [mai mult]
Trecerea, de la forma cea veche a Societății Compozitorilor Români, la forma cea nouă (după model sovietic) a Uniunii Compozitorilor din Republica Populară Română, avea să fie făcută la Conferința Compozitorilor din octombrie 1949. Iar breasla se afla la porțile ei. Era pregătită breasla compozitorilor români pentru această schimbare? Pentru acest pas? DILEMA Câți dintre… [mai mult]