Din episodul anterior ați putut afla titlurile partiturilor unor lucrări enesciene pe care Voichița Muțui le-a găsit în Biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și le-a consemnat în Registrul său. Să reținem anul când destoinica documentaristă a făcut acest lucru: anul 1957. O PRECIZARE Cum vor fi evoluat lucrurile în continuare în direcția îmbogățirii… [mai mult]
Să citim deci, din Registrul întocmit de Viorica Muțui, titlurile partiturilor enesciene aflate în custodia Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Aceste pagini sunt argumente indubitabile că mult invocata criză a partiturilor enesciene în anii 1956, 1957 (anii care au făcut obiectul cercetării noastre.) nu era reală. Le vom transcrie mai jos așa cum au fost ele… [mai mult]
Așa cum am subliniat în episodul anterior, Registrul întocmit de Voichița Muțui în 1957, aflat în fondul Uniunii Compozitorilor, a fost pentru noi o surpriză. Pentru că el răspundea la o întrebare: avea – sau nu avea – Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, partituri enesciene? Era adevărată criza partiturilor atât de des… [mai mult]
Pe noi ne-a interesat Registrul Voichiței Muțui pentru că voiam să știm ce partituri enesciene se aflau în custodia Uniunii Compozitorilor din România în anii 1956, 1957, 1958. Aceasta deoarece, cu ocazia comemorărilor marelui compozitor român inițiate în acești ani, autorii numeroaselor inițiative din România dar și din alte țări europene – precum Italia, Austria, Franța, unde George… [mai mult]
Registrul Voichiței Muțui este interesant pentru că el este oglinda politicii de achiziții practicată de-a-lungul timpului de diriguitorii muzicienilor români. Urmărind succesiunea acestor achiziții putem decela etapele, orientările care au dominat structura organizatorică a muzicienilor români: Societatea Compozitorilor și, apoi, după 1949, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România. OGLINDA EPOCII Așa cum am spus, acest… [mai mult]
În fondul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, aflat în custodia ANIC (Arhivele Naționale Istorice Centrale), se găsește un Dosar care conține un document extrem de interesant pentru descifrarea uneia dintre problemele principale, esențiale am zice, privind promovarea creației muzicale a lui George Enescu: situația partiturilor existente în patrimoniul Uniunii în anul de grație 1957. O INIȚIATIVĂ… [mai mult]
Nu e greu să ne imaginăm ce a urmat. Reacția publicului, aplauzele, revenirile repetate în scenă ale celebrului Actor. Dar e mai greu să acceptăm că acest spectacol a adus sfârșitul carierei îndelungate, prodigioase, a marelui actor de comedie Constantin Tănase. SPECULAȚII În 29 august 1945, celebrul actor de comedie, inegalabilul Constantin Tănase, intra în… [mai mult]
Uluiți, dezamăgiți, speriați și – cu siguranță revoltați – de comportamentul soldaților Armatei Roșii ce umblau bezmetic pe străzi – mai ales noaptea – și comiteau jafuri, violuri, scandaluri și alte ”blăstămății” , stupefiați și – de la un punct încolo – siliți să se supună Ordinelor și Ordonanțelor date de generalii și ofițerii Comandamentului… [mai mult]
Din însemnările telegrafice ale distinsei doamne Irina Procopiu, aflăm noi amănunte despre una dintre pasiunile- militarilor ruși intrați în România: ceasurile! Mihail Sebastian remarca faptul că interesul acestora pentru ceasuri părea să primeze fiind – considera scriitorul – un fel de obsesie. Celebrul artist de comedie, Constantin Tănase, alcătuise chiar un cuplet care a făcut… [mai mult]
Soldați ruși intră în București – fără paradă! (august 1944) OCHIUL AGER AL UNEI DOAMNE DE ONOARE Irina Procopiu, fostă doamnă de onoare a Reginei Maria și una dintre prezențele feminine cele mai interesante ale saloanelor mondene urmărea cu atenție, indiferent dacă se afla la București sau la Sinaia, evenimentele de pe scena politică bucureșteană…. [mai mult]
