LINIȘTEA S-A FĂCUT ȚĂNDĂRI Decizia lui Mihail G. Cantacuzino privind întreruperea vacanței și plecarea imediată la Paris, a făcut țăndări liniștea de până atunci a vilegiaturiștilor români. Toată ”casa” – ne dă de înțeles Maruca în paginile Amintirilor sale – a fost pusă pe jar. Atât stăpânii – prințul Mihail Cantacuzino, Maruca, soția sa, cei… [mai mult]
UN ASASINAT LOCAL – DECLANȘEAZĂ UN RĂZBOI MONDIAL! Starea de liniște, de mulțumire, pe care o trăiau vilegiaturiștii români aflați la Bois-de-Cise, un sat de pe coasta normandă a Franței, a fost brusc întreruptă de evenimentele politice și militare care s-au produs în Europa. A izbucnit războiul. Primul război mondial. Nu vom intra aici în… [mai mult]
George Enescu, marele muzician român, într-o superbă poză de tinerețe! ZILE DE VARĂ LA UN CONAC NORMAND În acea vară neobișnuită a anului 1914, în acel august năucitor, când a izbucnit primul război mondial, prințesa Maria Cantacuzino (devenită mai târziu, Enescu, în urma căsătoriei sale, târzii, cu marele muzician român, George Enescu) se afla în… [mai mult]
CE A URMAT? Poate că oficialii comuniști de la București, înțeleseseră că orice demers pentru atragerea marelui muzician român de partea României comuniste sau pentru a-l convinge să se întoarcă acasă, în România, era sortit eșecului, că toate încercările, toate argumentele nu treceau de fermitatea Maestrului care, deși le deschidea ușa, îi poftea la ceai,… [mai mult]
George Enescu, marele muzician român în ”atelierul” său de creație din Paris. PRIMA MOMEALĂ Ceea ce nu reușiseră cohorte de agenți secreți, diplomați sub acoperire, prieteni de casă ai lui George Enescu, încercau acum colegii săi de breaslă – muzicienii. Ei trimiteau Maestrului….. o invitație. O scrisoare. O scrisoare oficială. O scrisoare semnată de doi… [mai mult]
DOLEANȚELE MAESTRULUI În cadrul întâlnirilor sale cu cuplul enescian, Alexandru Lăzăreanu fusese receptiv la solicitările speciale ale lui George Enescu. Astfel, muzicianul îl rugase pe diplomatul român că, dacă se va duce acasă, în România, să-i aducă din țară ”niște Note muzicale” (partituri – n. ns.) care – la indicația sa – fuseseră depuse de… [mai mult]
PRINȚESA – RECEPTIVĂ! După epuizarea subiectului privind gradul de simpatie al cuplului enescian față de marea Țară de la Răsărit, Alexandru Lăzăreanu se va întoarce la subiectul inițial al Raportului său: revenirea în România a marelui muzician român și a soției sale. Și aici existau deosebiri. Doamna – era mai dispusă să se întoarcă acasă,… [mai mult]
FACE-TO-FACE –FĂRĂ MARTORI! În timpul vizitelor sale la locuința cuplului enescian din Paris, Alexandru Lăzăreanu, ”ex consilierul cultural”, aflat acum pe o funcție superioară, ca însărcinat cu afaceri ad-interim la Legația României din Franța, practicase o metodă ce nu dădea greș niciodată: dialogul direct, întâlnirea face-to-face, fără martori oculari. În acest fel – o știa… [mai mult]
”TOV. SERGHEI – PERSONAL”! Primind solicitarea unui Raport despre ”cazul Enescu” din partea unei alte instituții, Serviciul Special de Informații, (S.S.I) Alexandru Lăzăreanu va fi înțeles că se afla în fața unei schimbări. Noi ordine, noi sarcini, noi răspunderi. Un nou șef – cu alte concepții și strategii. Acum, ”andrisantul” său nu mai era ”Tovarășa… [mai mult]
ANA PAUKER – MĂTRĂȘITĂ În vara anului 1952, Ana Pauker își încheia cariera politică răsunătoare (și malefică) din prim planul vieții politice a României postbelice. În plenara C.C. al P.M.R din 26-27 mai 1952 (o plenară îndelung pregătită și cu o miză imensă – lupta lui Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru a-și asigura puterea personală) troica Ana… [mai mult]
